Am scris aceste randuri pentru cateva persoane care au incredere in mine

Posted: Iulie 19, 2014 in Cei care trezesc Romania dorm...

In primul rand va multumesc pentru invitatie si increderea dv in mine. Am citit tabelul cu atentie. Am 32 de ani si de mic copil visez ca in tara asta se vor schimbat lucrurile, anii trec si parca nimic nu se misca. Pentru persoanele cu dizabilitati si parintii lor sistemul e unu otravit, trebuie curatat de la radacina. Cand se naste un copilas bolnav, statutul ar trebui imediat sa aiba grija de copil si de parinti. As vrea sa spuneti ce a fatut pentru dv statul, v-ati dus la un dr neurolog si v-a dat un diagnostic si poate v-a trimis la cel mai apropiat spital de recuperare. Va intreb, v-a explicat vreun dr cum stau lucrurile cu copilul dv, ce se intampla cu el daca nu faceti recuperare, in ce costa acest tratament ? etc Sunt convinsa ca majoritatea dintre dv v-ati informat de pe internet si ati inteles multe de la alte mamici. Specialistii trebuie sa le explice parintilor care e treaba cu copilul, sa-i educe pe parinti ce sa faca, e foarte important ce faci cu copilul in primele luni. Cu cat se incepe un tratament bun mai repede, recuperarea e mai usoara. Dupa parerea mea cand nasti un copil cu problrme, parintii ar trebui automat sa aiba parte de consiere psihologica, nu sunt mama, dar cred ca e foarte greu sa aflii asa o veste si sa lupti apoi pentru copil, unii nu pot. Sanatatea, educatia, protectia sociala, transportul sunt in mana in mana. Dv ati inteles de ce kinetoterapia e in cadru facultatii de sport? Eu nu. Cum e posibil ca un kinetoteraapeut sa nu faca niciun curs de psihologie sau pedagogie, inteleg ca trebuie lucrat la muschi, dar acesti muschi sunt intr-in corp care are si creier. Degeaba repari corpul daca creierul, sufletul nu sunt si ele lucrate la fel. In spitale trebuie specialisti care sa lucreze cu copii si pe plan psihic si parintii sa stiie ce are de facut acasa, cum sa se compoarta cu copiii, cum sa-i educe, sa creasca intr-un mediu sanatos fara complexe.Tratamentul pshisic trebuie facut deodara cu cel fizic. Va asigur ca orice copil cu intelect are traume si complexe. Copiii ce are intelect cat de putin, trebuie sa mearga la invatamant de masa. Anul trecut o fata mi-a povestit ceva ce m-a facut sa inteleg multe. Ea locuieste in Suedia acum, am facut facultatea de litere in Romania si nu s-a putut angaja in Suedia ca profesoara pana nu a facut cursuri despre persoane cu dizabilitati, a facut mai mult de 2 ani, mi-a spus ca acolo mu exista nicio scoala speciala, niciun profesor special, profesorii normali stiu ce au de facut sa-i intregreze pe copiii cu dizabilitati intre copiii sanatosi. Va intreb, de unde sa stie un profesor roman daca am intelect sau nu, din ce cauza mai gresesc o litera sau un semn? Cu aceasta treaba m-am lovit toata viata. Asistentii sociali ce fac in tara asta ? Eu nu stiu, ar trebui sa ne protejeze, sa ne dea sfaturi utile, sa ne indrume pe calea cea buna, sa se lupte pentru noi. Ei habar nu au de nimic. In cea ce priveste transportul, unori raman cu gura deschisa de mirare, unde merg la spital e gresie lucie, parca acolo ar merge doar persoane sanatoase, iarna pot cade oricand sa-mi rupt ceva. In Ungaria mergeam la institut cu tramvai si autobuz, am mers 10 ani si credeti-ma ca doar de 2-3 ori soferul a gresit sa nu opreasca exact langa portura, roata liipita de bortura. In Romania nu am vazut persoane in bastoane mergand cu autobuzul, in Budapesta vedeam zilnic. Am vazut si cum soferul a coborat din autobuz, a scos rampa, l-a urcat pe un baiat in carut, l-a intrebat unde coboara, la coborare l-a ajutat iar frumos. Se spune ca avem statiuni de tratament, mamei ii era asa fruca sa mearga cu mine cu liftul, unde exista sunt vechi, la spitale la fel. La mare, la bazine nu exista conditii pentru o persoana cu dezabilitate, nu avem voie sa intram in apa?

Un centru pentru copii cu probleme neurologice in conditiile din Romania ar trebui sa arate in mod diferit fata de cele ce sunt acum. Nu spun ca nu s-au facut progrese, dar unele lucruri se intelege gresit. In primul rand la acest centru copiii ar trebui sa mearga cu drag, cu bucurie, sa se simta ca intr-o mare familie. Nu ar trebui sa aiba sentimentul ca merge la tratament, centru ar trebui sa fie plin de jucarii, perrsonalul ar trebui sa fie dispusi sa fie in primul rand prieteni cu copiii, printre orele de tratament ar trebui sa fie si ora de joaca cu terapeutii lor. Asa copiii prind incredere in terapeuti si ii ascult mai bine, se construieste o relatie aprooiata care duce la progresul copilului. Mereu aud ca se deschide centre moderne de recuperare cu aparatele cele mai moderne, imi vine sa mor cand aud asta. Copiilor nu le trebuie aparate de fitness, nu sunt roboti Un copil cu probleme neurologice trebuie sa inteleaga de ce face exercitii de refacere a muschilor de mic, dar in acelasi timp trebuie integrat in viata de zi cu zi ca orice copil normal, trebuie sa invete de mic ce e bine, ce e rau, ce e urat, ce e frumos. Pentru acest lucru centru ar trebui sa aiba o echipa de specialisti, psiholog, terapeut specilizati in comportamentul copilului, stiu ca sunt mai multe specilizari care impreuna cu kinetoterapeutul sa ajute copilul sa progreseze pe toate planurile. In Ungaria in timpul tratamentului la copiii mai mici se canta tot timpul. Versurile sunt in asa fel ca copilul sa se distreze, dar si sa inteleaga cam ce face. Sunt si multe jocuri terapeutice care invata copiii sa se misce.

Mai sunt multe de facut in Romania pana ca copiii cu dizabilitati sa fie tratati asa cum trebuie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s